Istoricul Bisericii
Biserica Flamânda, cu cele doua hramuri ale sale: Sf. Haralambie si Adormirea Maicii Domnului, face parte dintre lacasurile de cult ridicate în perioada fanariota (1711-1821 în Moldova si 1716-1821 în Muntenia), în a doua jumatate a sec. al 18-lea, în limita sudica a Bucurestiului din aceea vreme.
Prima sursa asupra istoricului Bisericii este Pisania asezata deasupra usii de la intrare, în anul 1871, dupa restaurarea generala a edificiului.
Pisania ne spune ca acest loc a fost un “schitisor de lemn”, ridicat de unul Dimitrie în anul 1766 închinat Mitopoliei ca Metoh. Schitul a functionat scurta vreme, fiindca în anul 1782 s-a început constructia din zid a Bisericii actuale, ctitorie a fratilor Istrate Vel-Vornic si Constantin Cretulescu. Pisania ne mai spune ca informatiile cu privire la prima constructie au fost preluate dupa vechea Pisanie a Bisecirii de lemn.
Din textul Pisaniei, aflam deasemenea, ca zidirea Bisericii a întâmpinat multe greutati, lucrarile luând sfârsit abia în anul 1800, pe cheltuiala breslei croitorilor bucuresteni.
În afara de Pisania amintita, sunt putine izvoarele care descriu acest monument de arta si acestea amintesc doar de anumite avarii, reparatii, donatii si înzestrari ale Bisericii cu obiecte de cult. Chiar înainte de a fi terminata, la 17 septembrie 1794, în timpul unei furtuni, Biserica si-a pierdut acoperisul turlei. Mahalaua Flamânda, saraca în aceea vreme, nu a putut face fata cheltuielilor decât cu ajutorul celor 100 taleri, acordati din fondul Vistieriei de catre domnitorul Al. Constantin Moruzi (1793-1796).
Se pare ca în sec. al 19-lea starea materiala a Bisericii Flamânda s-a imbunatatit, datorita prosperitatii mahalalei din jur si a breslei croitorilor, care o patronau, împodobind-o cu icoane de argint aurite, vase sfinte, cruci si carti de cult si alte sfinte odoare.
La sfârsitul sec. al 19-lea, desi populatia orasului era în crestere, cifra credinciosilor Bisericii Flamânda abia atingea 150 persoane, încât statul era nevoit sa-i acorde o subventie anuala de 3000 lei.